Autorul Epistolei către Evrei ne scrie definitia credintei:" Si credinta este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, si o puternică încredintare despre lucrurile care nu se văd."(Evrei 11:10 Domnul Isus le-a încercat de mai multe ori credinta ucenicilor săi. Isus dormea în corabie, care se zbătea între valurile uriase. Ucenicii erau înspăimîntati. Tu ce ai fi făcut în locul lor ? Probabil acelasi lucru. L-ai fi desteptat pe Isus cu un strigăt de disperare. Domnul Isus îi mustră pentru lipsa lor de credintă. Ii numeste " putin credinciosi".

Credinta este o calitate divină, ca urmare a cunoasterii Cuvîntului lui Dumnmezeu. Auzi Cuvîntul , îl întelegi, îl primesti si apoi îl crezi. Credinta este o calitate permanentă a crestinului. Apostolul Pavel îi spune lui Timotei:Noi muncim, în adevăr si ne luptăm, pentru că ne-am pus nădejdea în Dumnezeul cel viu, care este Mîntuitorul tuturor oamenilor, si mai ales celor credinciosi...."(1 Timotei 4:10) Timotei trebuia să fie o pildă pentru credinciosi, în vorbire, în purtare, în dragoste , în curătie si în credintă.

Credinta este un lucru însemnat în viata crestinului. Domnul Isus vorbeste împotriva Fariseilor fătarnici, care lăsau nefăcute " cele mai însemnate lucruri din lege: dreptatea, mila si credinciosia."

Credinta este roada Duhului Sfînt în viata credinciosului.Vezi Gal. 5:22. Fără credintă nu putem să umblăm cu Dumnezeu. Domnul Isus a spus:" cine crede în Mine , nu crede în Mine , ci în cel ce M-a trimes pe Mine.(Ioan 12:44)

Isus ascultă o cerere a lui Iair, fruntasul sinagogii:" Fetita mea trage să moară, rogu-Te, vino de-Ti pune mîna peste ea, ca să se facă sănătoasă si să trăiască."(Marcu: 5:23) Dar pe drum, după ce Isus vindecase pe o femeie cu scurgere de sînge, niste slugi ai fruntasului i-au adus o veste proastă :" Fiica ta a murit, pentru ce mai superi pe Invătătorul ? ". Dar Isus apelează la credinta lui Iair :" Nu te teme, crede numai."

Si credinta lui Iair i-a adus beneficiul de a vedea din nou pe fiica lui în viată. Isus s-a dus si în tinutul Său , în patria lui, Nazaret, dar n-a reusit să facă nici o minune din pricina necredintei sătenilor. Ucenicii au fost trimisi si ei să facă minuni, dar nu întotdeauna au reusit. Căci totul depinde de credinta oamenilor.

Nu mîna lui Dumnezeu este scurtă, nu puterea Lui este limitată, ci credinta noastră este cea care suferă. Marcu , în capitolul 9:17 ne spune că ucenicii nu au putut vindeca pe un îndrăcit. De ce ? Raspunsul este în exclamatia lui Isus: " O neam necredincios !". Tatăl celui îndrăcit îsi exprimă de asemenea necredinta:" Dar dacă poti face ceva....". Isus ne asigură cu precizie că " toate lucrurile sînt cu putintă celui ce crede".

Credinta este aceea care ne apropie de Dumnezeu. Lipsa ei ne va osîndi la moarte. Prin credintă dobîndim viata vesnică si răscumpărarea de la judecata de apoi :" oricine crede în El nu este judecat.." si " Cine crede în Fiul , are viata vesnică, dar cine nu crede în Fiul, nu va vedea viata, ci mînia lui Dumnezeu rămîne peste el".

Credinta este puterea prin care experimentăm lucrările lui Dumnezeu. Ea este de-asupra realitătii noastre. Avraam este exemplul nostru , al credinciosilor. Pavel scrie despre Avraam:" Avraam a crezut pe Dumnezeu si aceasta i s-a socotit ca neprihănire". Avraam s-a ridicat, în credinta lui de-asupra evidentelor.

Făgăduinta lui Avraam este si a noastră. Prin credintă ne putem ridica de-aupra evidentelor fizice cu care ne confruntăm în fiecare zi în realitatea noastră .

Credinta este apropierea noastră de Dumnezeu. Pavel scrie :" Luati seama dar, fratilor, ca nici unul din voi să n-aibă o inimă rea si necredincoasă, care să vă despartă de Dumnezeul cel viu ", " căci ne-am făcut părtasi ai lui Hristos, dacă păstrăm pînă la sfîrsit încrederea nezguduită de la început...."

Credinta are puterea să facă minuni. Apostolii au cerut Domnului ca să le mărească credinta. Dar Isus le descrie că o credintă cît de mică poate să facă mari minuni:" Dacă a-ti avea o credintă cît un grăunte de mustar , ati zice dudului acestuia dezrădăcinează-te si aruncă-te în mare si v-ar asculta."

Credinta este asa de importantă, că Isus s-a rugat pentru credinta ucenicilor să nu se piardă. Iar Pavel îndeamnă pe Timotei să se lupte " lupta cea bună a credintei".

Dumnezeu face si astăzi prin Cuvîntul Său un apel puternic omenirii necredincioase. Numai cel ce are o credintă vie va beneficia de viata vesnică cu Dumnezeu.