BEMA
Bema este un cuvînt grecesc care tradus însemnează "tronul de judecată". Cuvîntul era familiar în lumea greco-romană din timpul apostolului Pavel. In arenele olimpice era un tron ridicat pe care stătea un juriu care decidea cine era cîstigătorul întrecerilor. La terminarea jocurilor cîstigătorii erau adunati în fata tronului acesta ca să fie premiati de juriul, fie o recompensă în bani, fie o coroană, fie o scrisoare de eliberare din sclavie. Bema deci nu era un tron de judevată ci era un tron al recompensei. La fel si tronul de judecată a Lui Isus Hristos , nu este un tron de judecată ci este un tron de har, de iertare si de răsplată. Viata de crestin este o neîntruptă cursă (întrecere), si împăratul divin urmăreste pe fiecare participant.După ce biserica si-a sfîrsit alergarea El va aduna pe toti membrii ei înaintea Sa , la bema, cu scopul de a examina pe fiecare în parte si înaintîndu-le premiul.
Autorul epistolei către evrei s-a gîndit la arenele olimpice cînd a scris următoarele:"Si noi , dar, fiindcă sîntem înconjurati cu un nor asa de mare de martori, să dăm la o parte orice piedică, si păcatul care ne înfăsoară asa de lesne, si să alergăm cu stăruintă în alergarea care ne stă înainte."(Evrei 12:1).De asemenea apostolul Pavel mentionează întrecerile olimpice ca o paralelă a vietii crestinului:"Nu stiti că ceice aleargă în locul de alergare, toti aleargă, dar numai unul capătă premiul? Alergati dar în asa fel ca să capătati premiul!Toti ceice se luptă la jocurile de obste , se supun la tot felul de înfrînări. Si ei fac lucrul acesta ca să capete o cunună, care se poate vesteji;noi să facem lucrul acesta pentru o cunună, care nu se poate vesteji."(1 Cor. 9:24,25).
Viata crestină este asemenea întrecerilor grecesti.Pe drumul vietii lui, crestinul este un soldat si ca atare trebuie să vegheze, ca credincios el trebuie să alerge asemenea atletilor. Intr-o zi va zbura , va parcurge astrele spre Noul Ierusalim.
Scopul lui BEMA este ca să adune pe ispravnicii în credinta adevărată si să le înmîne premiul alergării lor ca răsplată. Apostolul Pavel ne învată ce se cere de la ispravnici:" Incolo , ce se cere de la ispravnici este ca fiecare să fie găsit credincios în lucrul încredintat lui".(1Cor. 4:2). Ispravnicul era slujitorul însărcinat de stăpînul casei să supravegheje toate lucrurile din casa lui. El avea autoritatea de a angaja lucrători, de ai concedia, de ai plăti, fiind răspunzător doar înaintea stăpînului casei . El avea întîlniri periodice cu stăpînul casei căruia îi dădea raportul despre toate lucrurile însărcinate.
Se poate spune deci că:
In trecut, Dumnezeu ne-a considerat niste păcătosi.(Romani 5:6-8).
In present , Dumnezeu ne consideră fii.(Romani 8:14).
In viitor, Dumnezeu ne consideră, la bema ca si ispravnici.
Biblia mentionează cel putin cinci feluri de premii pe care cei credinciosi le vor primii la bema.
Cununa care nu se vestejeste este amintită în 1 Cor. 9:25.
Cununa bucuriei si a slavei, amintită în 1 Tes. 2:19.
Cununa vietii : " Fii credincios pînă la moarte si îti voi da cununa vietii".(Apoc. 2:10).
Cununa neprihănirii: " M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credinta.De acum mă asteaptă cununa neprihănirii,pe care mi-o va da, în "ziua aceea ", Domnul , Judecătorul cel drept.Si nu numai mie ci tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui."(2Timotei 4:8).
Cununa slavei:" Si cînd Se va arăta Păstorul cel mare, veti căpăta cununa , care nu se poate vesteji, a slavei."(1Petru 5:4).
Acestea sînt răsplătile pe care le vor primii toti cei ce sfîrsesc viata aceasta ca niste ispravnici buni si credinciosi ai Lui Dumnezeu.
Merită să te pregătesti pentru întîlnirea de la bema. Este cel mai mare privilegiu a celor înviati din morti si mîntuiti pentru vesnicie.